Ursula Von Der Leyen îl va însoți, luni, pe liderul ucrainean Volodimi Zelenski, în vizita acestuia la Washington, a anunțat șefa Comisiei Europene într-un mesaj pe contul său de X. Von der Leyen a mai precizat că-l va primi astăzi la Bruxelles pe președintele ucrainean alături de care va participa la videoconferința Coaliției Voinței.
Manifestaţii au început duminică în mai multe oraşe din Israel pentru a cere încetarea războiului din Fâşia Gaza şi un acord negociat pentru eliberarea ostaticilor, transmite AFP.Această mobilizare apare într-un moment în care Israelul a declarat că se pregăteşte să preia controlul asupra oraşului Gaza şi asupra taberelor de refugiaţi vecine cu scopul declarat de a învinge Hamas şi de a elibera ostaticii răpiţi pe 7 octombrie 2023 în timpul atacului fără precedent al mişcării islamiste palestinene în Israel, scrie Agerpres.Un imens drapel israelian, împodobit cu portrete ale persoanelor răpite, a fost desfăşurat la Tel-Aviv în „piaţa ostaticilor”, devenită un loc emblematic de la începutul războiului din Gaza, conform unei fotografii difuzate pe X.Mai multe axe rutiere importante au fost blocate de demonstranţi, în special autostrada ce leagă Tel-Aviv de Ierusalim, unde demonstranţii au dat foc la anvelope şi au provocat mari ambuteiaje, conform imaginilor din mass-media locală.Duminică, prima zi a săptămânii în Israel, activitatea era semnificativ redusă pe străzile Ierusalimului.În jurul orei 8:00 (5:00 GMT), zeci de manifestanţi au ajuns în faţa reşedinţei premierului Benjamin Netanyahu cerând guvernului să „pună capăt războiului” şi să „aducă pe toată lumea înapoi”, referindu-se la ostatici. Manifestanţii aveau portrete ele persoanelor răpite, steaguri israeliene şi bannere galbene, culoarea simbol a ostaticilor.Forumul familiilor şi al persoanelor dispărute, principala asociaţie a apropiaţilor ostaticilor, precum şi opoziţia şi o parte din mediul economic şi sindical au chemat duminică la o grevă de solidaritate cu ostaticii din Fâşia Gaza.Într-un comunicat difuzat duminică, Forumul a asigurat că "sute de mii de cetăţeni israelieni vor paraliza ţara astăzi cu o revendicare clară": „Aduceţi-i pe cei 50 de ostatici, puneţi capăt războiului”.Atacul din 7 octombrie a dus la moartea a 1.219 persoane de partea israeliană, majoritatea civili, conform unui bilanţ AFP realizat pe baza datelor oficiale.
Un pensionar chinez în vârstă de 75 de ani a fost la un pas să-și părăsească familia pentru o iubită creată de Inteligența Artificială. Potrivit The New York Post, care citează presa locală, bărbatul a căzut plasă iubirii digitale, până când copii săi au fost nevoiți să-l readucă la realitate.
Autorităţile aeroportului internaţional din Atena au informat duminică despre efectuarea celei mai mari confiscări de khat realizată vreodată în Grecia, menţionând confiscarea unei jumătăţi de tonă din această substanţă euforizantă, transmite AFP. Această plantă euforizantă este foarte populară în Yemen, precum şi în ţările din Cornul Africii, precum Etiopia şi Somalia, scrie Agerpres.
Jurnalista care l-a întrebat întrebat pe Vladimir Putin în Alaska dacă va înceta să ucidă civili în Ucraina a fost identificată și și-a atras multe laude pentru insistența ei - mai întâi pe pista bazei militare unde liderul rus abia aterizase, apoi în sala în care s-a desfășurat summitul cu Trump. Este vorba despre Rachel Scott, jurnalistă a ABC News care acoperă subiectele cețin de Casa Albă.
Criticat de întreaga planetă pentru eșecul răsunător din Alaska, Donald Trump continuă să se laude cu „reușita” sa. Președintele SUA postat pe propria rețea de socializare, Truth Social, un clip video editat, atent dublat de o coloană sonoră menită să-i glorifice întâlnirea cu Vladimir Putin.
Armata israeliană va începe pregătirile pentru strămutarea forțată a palestinienilor din orașul Gaza, a anunțat sâmbătă, în timp ce oficialii din domeniul sănătății din Fâșia Gaza au declarat că cel puțin 40 de persoane, printre care un bebeluș dintr-un cort și persoane care căutau ajutor, au fost ucise în ultimele atacuri, scrie The Guardian. Anunțul a fost făcut la câteva zile după ce Israelul a declarat că intenționează să lanseze o nouă ofensivă pentru a prelua controlul asupra orașului Gaza, cel mai mare centru urban din enclavă, într-un plan care a trezit îngrijorarea comunității internaționale.
Armata ucraineană a avansat aproximativ doi kilometri în nord-estul regiunii Sumî, la doar o zi după ce Statele Unite şi Rusia au discutat despre posibile „schimburi de teritorii” în Ucraina, anunţă Kyiv Independent. „Soldaţii ucraineni continuă să distrugă activ inamicul şi să elibereze aşezările noastre”, a scris Statul Major al Ucrainei pe Telegram.
Ucrainenii s-au culcat vineri seara cu posibilitatea înfricoșătoare ca Donald Trump să fie sedus de Vladimir Putin să ofere concesii semnificative în război. Sâmbătă dimineață s-au trezit și au aflat că summitul Trump-Putin din Alaska s-a încheiat fără niciun acord strategic sau politic.
Şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov, a avut sâmbătă convorbiri telefonice cu omologii săi turc şi ungar, a anunţat Ministerul rus de Externe, la câteva ore după summitul dintre preşedinţii SUA şi Rusia din Alaska care nu a dus la un acord privind încheierea războiului din Ucraina, informează duminică Reuters. Preşedintele Donald Trump, care l-a primit, vineri, în Alaska, pe preşedintele Vladimir Putin, pentru discuţii bilaterale menite să pună capăt războiului pe care Rusia l-a lansat printr-o invazie pe scară largă în Ucraina la începutul anului 2022, a declarat că ucrainenii ar trebui să ajungă la un acord cu Moscova pentru că „Rusia este o putere foarte mare, iar ei nu sunt”.
Prim-ministrul slovac Robert Fico se confruntă cu critici din partea opoziției după ce nu a reacționat în niciun fel când un grup de slovaci care trăiesc în Serbia a fost agresat. Incidentul a avut loc luna aceasta în orașul Bački Petrovac, din nordul țării, unde trăiește cea mai mare minoritate slovacă din Serbia, unde o expoziție foto care documenta luni întregi de proteste antiguvernamentale a fost vandalizată.
Aflaţi într-o gravă criză economică, bolivienii îşi aleg duminică viitorul preşedinte într-un scrutin în care dreapta pare să încheie ciclul iniţiat în urmă cu douăzeci de ani de fostul preşedinte socialist Evo Morales, relatează AFP. Ţara de 11,3 milioane de locuitori se prezintă la urne sătulă de lipsa de dolari şi de combustibil, rezultatul unei economii în criză, şi cu ochii aţintiţi asupra preţurilor.
