Ziua praznicului Sfantului Ioan Botezatorul: simboluri, tradiții și înțelesuri
Update cu 4 zile în urmă
Timp de citire: 5 minute
Articol scris de: Maria Simionescu

Ziua praznicului Sfantului Ioan Botezatorul: simboluri, tradiții și înțelesuri
Pe 29 august, credincioșii ortodocși sărbătoresc praznicul Tăierii Capului Sfântului Ioan Botezătorul, o zi cu o semnificație profundă atât spirituală, cât și culturală. Această datină comemorativă aduce în memoria credincioșilor curajul și devotamentul Sfântului Ioan, care a fost decapitat la ordinul regelui Irod Antipa. Potrivit unor surse, precum Digi24, această zi reprezintă și ultima mare sărbătoare din anul bisericesc, fiind urmată de începutul unui nou anul bisericesc pe 1 septembrie.
Evenimentul amintește de curajul sfântului, considerat „cel mai mare om născut din femeie”, după cum menționează Parintele Gabriel Cazacu. În plus, Sfântul Ioan Botezătorul, cunoscut drept „înainte mergătorul Domnului”, a pregătit căile pentru venirea lui Iisus Hristos și l-a botezat în apele Iordanului. Născut în condiții considerate miraculoase, de părinți în vârstă și fără speranță de urmași, nașterea sa este un simbol al puterii rugăciunii și credinței.
Drama morții Sale rămâne una dintre cele mai tulburătoare povești din Noul Testament. Potrivit Evangheliei, Sfântul Ioan a fost închinat în temnița de la Maherus, după ce a criticat relația nefirească a regelui Irod cu Irodiada, soția fratelui său, Filip. La petrecerea organizată de Irod, fiica Irodiadei, Salomeea, a dansat și, la sfatul mamei sale, a cerut capul sfântului. Astfel, Ioan a fost decapitat, iar capul său a fost dus pe un platou, cum consemnează tradiția, iar trupul sfântului a fost îngropat în orașul Samaria.
Conform site-ului digi24.ro, această sărbătoare are semnificație eshatologică, alături de alte mari evenimente creștine, precum Schimbarea la față și Adormirea Maicii Domnului. Este un moment de reflecție asupra moralității, responsabilității și adevărului, încurajând credincioșii să trăiască cu sinceritate și curaj.
În această zi de post, ortodocșii sunt îndemnați la smerenie și pocăință. Potrivit preotului Gabriel Cazacu, este important să evităm compromisurile și să ne păstrăm sufletul curat, să ne spovedim și să participăm la Sfântă Împărtășanie. Ziua reprezintă, de asemenea, un moment de rugăciune și curățire spirituală, precum și un prilej pentru a aduce iubire și bucurie celor dragi.
Tradițiile populare din februarie implică și culesul plantelor de leac, considerate eficiente pentru vindecare și protecție. În mediul rural, oamenii obișnuiau să organizeze ritualuri speciale pentru a asigura recolte bogate și sănătate pentru familie. În biserici, se oficiază slujbe și rugăciuni dedicate Sfântului Ioan, unde credincioșii aduc icoane și candele pentru binecuvântare, cerând protecție divină. De asemenea, în unele regiuni se respectă un post strict, în amintirea martiriului sfântului, evitându-se consumul de carne, lactate, ouă, pește sau vin.
Potrivit acestor tradiții și învățături, ziua de 29 august devine un moment de adâncă sfială și reflecție în viața spirituală a credincioșilor, în care se înalță rugăciuni pentru sănătate, protecție și adevăr.