Este un lucru deja cunoscut că poluarea crește riscul de a îmbolnăvire, de la cancer pulmonar la probleme respiratorii, însă ea ar putea afecta persoanele și din punct de vedere psihologic. Studii recente leagă expunerea repetată la poluarea din aer de anxietate, depresie, autism și chiar schizofrenie. România ocupă locul 45 în lume în ceea ce privește rata de mortalitate cauzată de poluare, arată datele Institutului de Sănătate Publică. Un studiu recent publicat în Jurnalul Tulburărilor Afective ne arată că nu doar factorii genetici, sociali sau individuali joacă un rol în apariția tulburărilor psihologice, ci și factorii de mediu, cum ar fi poluarea. România nu stă foarte bine la acest capitol, conform datelor Institutului Național de Sănătate Publică, este pe locul 45 în topul țărilor cu cel mai înalt grad de poluare. Această cercetare a verificat impactul expunerii la particulele fine PM 2,5 micrometri, al absorbției în organism și expunerii la dioxid de azot asupra sănătății mintale. Toate acestea sunt particule care plutesc în aer și la care suntem expuși, în special din cauza poluării industriale și a celei produse de mașini prin arderea combustibilului. Expunerea la PM 2,5 a fost asociată cu un risc mai mare atât de tulburare depresivă majoră, cât și de tulburări de anxietate. Mai exact, probabilitatea depresie a crescut cu aproximativ 26%, iar probabilitatea tulburărilor de anxietate s-a dublat. Inhalarea de PM 2,5 a fost asociată cu un risc crescut de tulburare de spectru autist și tulburări legate de atenție. Totodată, expunerea la dioxid de azot a fost asociată cu un risc crescut de tulburare de spectru autist și chiar schizofrenie, sugerând că poluanții legați de trafic pot influența neurodezvoltarea și pot crește riscul de psihoză.