Radu Miruţă denunţă afaceri dubioase în companiile de stat și reducerea salariilor directorilor

Ministrul Economiei, Radu Miruţă, afirmă că doar un singur director din companiile aflate în subordinea ministerului și-a redus salariul, în timp ce majoritatea folosesc pozițiile pentru afaceri profitabile, fără implicarea în activitatea reală. Potrivit declarațiilor sale făcute la B1 TV, în aceste instituții sunt angajamente contractuale superficial respectate, iar salariile au fost mărite nejustificat înainte de preluarea mandatului său.

👉Doar un singur director și-a redus salariul de bunăvoie

Întrebat câți șefi de companii de stat au acceptat să își reducă veniturile după ce a preluat portofoliul Economiei, Radu Miruţă a spus că doar unul singur a făcut acest gest. Ministrul a explicat că în momentul venirii sale în minister, multe companii își crescuseră salariile, unele chiar de 12–14 ori, cu contracte semnate cu puțin timp înainte.

El susține că a analizat clauzele acestor contracte și a găsit nereguli majore în respectarea indicatorilor de performanță. „Pe la indicatorii de performanță erau desene animate, cărţi de colorat. Era menționat că dacă respect programul de lucru și dacă vii dimineața la serviciu”, a exemplificat ministrul. În aceste condiții, el a demarat măsuri de sancționare sau reducere a salariilor, dar cu greu a găsit un director dispus să renunțe la o parte din venituri.

👉Conducerea companiilor de stat controlează afaceri profitabile

După șase luni la conducerea Ministerului Economiei, Radu Miruţă a declarat că a constatat că mulți directori stau în funcții gratuit sau cu salarii mai mici, fiind interesați însă să controleze afaceri foarte lucrative. Ministrul afirmă că aceste afaceri sunt făcute fie prin interpuși, fie direct pe numele conducerii companiilor de stat.

El a dat câteva exemple concrete, printre care un contract de 800.000 lei pentru un filmuleț de 30 de secunde în cadrul companiei Salrom, sumă considerată exorbitantă de ministru. De asemenea, la Romaero a existat propunerea de a vinde un teren de 2–3 milioane de euro pentru a repara o poartă în valoare de 100.000 euro, iar alte contracte au fost refuzate pentru a induce compania într-o stare financiară gravă, cu scopul de a prelua terenuri valoroase în București.