greva în administrația locală după protestele din justiție

Angajații din primării din întreaga țară au anunțat că vor intra în grevă pe termen nedeterminat, potrivit unui comunicat al Sindicatului Național al Comunelor din România (SCOR). Această decizie vine după ce negocierile de șapte săptămâni cu premierul Ilie Bolojan au eșuat, motivul principal fiind nemulțumirea față de măsurile guvernamentale.

Conform sindicaliștilor, planul de reformare a administrației locale, prezentat joi de Guvern, va avea efecte grave asupra funcționării primăriilor de comune și orașe mici. Ei argumentează că, în condițiile în care media numărului de funcționari publici pe primărie comunală este de 9,78, această cifră va scădea brusc cu încă 25%, după o reducere de 10% anul trecut. În timp ce reducerea personalului în structurile centrale, promisa a fi de 20%, se lasă încă așteptată, la nivel local, unul din trei salariați trebuie să plece, chiar dacă sunt cei mai prost plătiți angajați.

Potrivit sursei, guvernul a promis inițial preluarea asistenților personali ai persoanelor cu handicap la bugetul de stat. Însă, după modificarea proiectului de lege, aceștia rămân în sarcina primăriilor, ceea ce va duce la o dublare a cheltuielilor cu salariile. În plus, majoritatea primăriilor nu vor putea să-și acopere salariile din impozite și taxe locale, fiind nevoite să aplice o măsură unde primăriile cu bugete mai mici vor primi o "grilă de salarizare specială", numită de premierul Bolojan “meniul pentru săraci”, notează digi24.ro.

Sindicaliștii de la SCOR acuză și discriminare față de angajații din primării în comparație cu cei din consiliile județene, care sunt scutiți de anumite reguli, deși și acestea își acoperă salariile din impozite colectate în localități. Potrivit celor raportate de sindicaliști, introducerea unei reduceri la jumătate a normei de lucru pentru funcționarii publici, pentru cei aflați deja în activitate, reprezintă o formă de epurare politică. Ei susțin că această măsură vizează personalul care menține legalitatea în gestionarea bugetelor, a achizițiilor publice, urbanismului sau activităților administrative, fără a avea legătură cu deficitul bugetar, conform sursei citate.