Creștin-democrații (CDU/CSU) au câștigat alegerile legislative anticipate din Germania și vor conduce cel mai probabil următorul guvern de coaliție de la Berlin. Liderul partidului, Friedrich Merz, va deveni astfel viitorul cancelar al Germaniei, ceea ce înseamnă că Ursula von der Leyen este pe cale să se confrunte cu cea mai serioasă provocare la adresa conducerii sale de când a devenit preşedinte al Comisiei Europene, în urmă cu şase ani, scrie Politico, preluată de News.ro. Liderul în vârstă de 69 de ani al partidului Uniunea Creştin-Democrată (CDU) nu a făcut niciun secret din planurile sale de a se implica mult mai mult în afacerile UE decât predecesorul său, Olaf Scholz. Este o declaraţie de intenţie care a căpătat o semnificaţie geostrategică şi mai mare acum, când preşedintele american Donald Trump a semnalat că Europa va trebui să facă mult mai mult din munca grea de furnizare a asistenţei militare şi economice a Ucrainei. „UE nu trebuie să vină la Washington ca un pitic - pentru că atunci va fi tratată ca atare”, a declarat Merz la un recent eveniment de campanie în Germania. Semnalul de la Berlin că Germania este pregătită să preia mai mult conducerea în Uniunea Europeană ar trebui să fie o veste binevenită pentru von der Leyen, care are de câştigat un aliat conservator puternic, care se întâmplă să fie versat în afacerile UE (Merz a fost deputat european între 1989 şi 1994). La Bruxelles, veţi auzi adesea nemulţumiri că o victorie a lui Merz va însemna pur şi simplu că UE va fi condusă de doi creştin-democraţi germani, notează Politico. Dar o privire mai atentă sugerează că „Regina Ursula” - un apelativ pe care l-a câştigat atât datorită comportamentului său regal, cât şi datorită controlului său strâns asupra puterii la Bruxelles - este puţin probabil să împartă cu uşurinţă scena cu liderul CDU. Von der Leyen, în vârstă de 66 de ani, a domnit suprem la Bruxelles încă de când fostul cancelar german Angela Merkel, patroana sa politică, a ajutat-o să fie catapultată în puternicul rol executiv în 2019. Într-adevăr, în timp ce von der Leyen era promovată ministru al apărării în timpul lui Merkel, Merz a fost dat la o parte şi a părăsit politica pentru a lucra ca avocat corporatist. Von der Leyen a profitat de slăbiciunea relativă a preşedintelui francez Emmanuel Macron şi a lui Scholz pentru a acumula influenţă, centralizând răspunsul blocului la pandemia de Covid şi la invazia la scară largă a Rusiei în Ucraina. Acum, ea va trebui să se confrunte cu unul dintre cei mai înverşunaţi rivali ai Angelei Merkel din CDU, un cunoscător al afacerilor UE care se va impune ca cel mai puternic conservator la masa liderilor europeni, unde intenţionează să sporească puterea capitalelor în detrimentul Bruxelles-ului. Ceea ce ar putea părea diferenţe politice nesemnificative între cei doi s-ar putea transforma într-o adevărată luptă pentru putere, pe măsură ce von der Leyen se luptă cu interesul tot mai mare al lui Merz pentru scena UE, scrie sursa citată. Von der Leyen se apropie de centrul politic, susţinând reformele ecologice, paritatea de gen şi menţinerea frontierelor interne deschise ale Europei. Merz, în schimb, este un conservator vest-german clasic care doreşte dereglementarea, s-a pronunţat împotriva parităţii în guvern şi nu are nicio problemă în a închide graniţele Germaniei faţă de vecinii săi. Persoane apropiate lui von der Leyen şi Merz de la Berlin şi Bruxelles spun că cei doi ar fi capabili să transceadă răfuielile din trecut pentru a găsi un modus vivendi, bazat pe obiectivele mai mari de consolidare a UE. Un purtător de cuvânt al CDU a declarat că cei doi vorbesc regulat la telefon, au încredere unul în celălalt şi cooperează bine. Un oficial al Comisiei apropiat de von der Leyen a declarat: „Cei doi împărtăşesc acelaşi obiectiv de a creşte competitivitatea Europei, inclusiv prin simplificarea şi accelerarea afacerilor”. Însă alte persoane care au observat interacţiunile dintre von der Leyen şi Merz în ultimele luni descriu relaţia ca fiind tensionată, liderul CDU folosindu-se de o întâlnire din ianuarie a „greilor” conservatori din Berlin pentru a-şi impune în faţa şefei Comisiei viziunea asupra Europei. „Caracteristica definitorie a acestei relaţii este că va fi potenţial o competiţie pentru leadership în Europa”, a declarat Jan Techau, director la think tank-ul Eurasia Group. „Ea este foarte clar interesată să domine scena de la Bruxelles, în timp ce Merz doreşte, desigur, să reinstaureze conducerea Germaniei în Europa”, punctează analistul. O persoană din interiorul Partidului Popular European - partidul paneuropean în care creştin-democraţii germani sunt cea mai importantă forţă - a spus lucrurile şi mai direct: „Trebuie să priviţi acest lucru din perspectiva faptului că von der Leyen este o persoană Merkel. Iar Merkel nu ratează ocazia de a arăta cât de mult îl dispreţuieşte pe Merz. Acesta este punctul de plecare. Aceşti oameni nu se înţeleg”. O trăsătură definitorie a relaţiei dintre Merz şi von der Leyen este modul în care aceştia par să se fi evitat reciproc în cea mai mare parte a carierei lor. Deşi amândoi erau membri CDU, intrarea lui von der Leyen în prima linie a politicii a avut loc în 2005, chiar în momentul în care Merz începea acea lungă pauză în care a lucrat ca avocat de afaceri. „Friedrich era deja la uşa de ieşire când a venit ea”, îşi aminteşte fostul comisar european Günther Oettinger, care face şi el parte din CDU. Factorul-cheie care explică de ce drumurile lor s-au despărţit atât de brusc este Merkel. Înainte de retragerea sa din prima linie a politicii, Merz făcea parte dintr-o ramură a CDU care nu dorea ca cercetătoarea est-germană să ajungă în cea mai înaltă funcţie din ţară. În 2005, el a devenit membru al unui club exclusiv masculin din cadrul CDU, Pacto Andino sau Pactul Andin, care a făcut tot ce i-a stat în putinţă de-a lungul anilor pentru a o împiedica pe Merkel să devină cancelar - fără succes. Odată ce ascensiunea ei a devenit inevitabilă, a trecut la a-i îngreuna viaţa. Dar Merz a văzut destul şi a plecat să lucreze pentru o serie de firme de avocatură de elită, inclusiv una americană, Mayer Brown. Între timp, von der Leyen a mers pe valul Merkel către putere - mai întâi ca ministru al familiei, când a susţinut politici progresiste care au atras critici din partea unor conservatori germani; apoi ca ministru al muncii şi mai târziu ca ministru al apărării. În momentul în care Merz a revenit în politica germană în toamna anului 2021, von der Leyen era deja la Bruxelles în calitate de preşedinte al Comisiei Europene, o altă funcţie pe care i-o datora în mare parte lui Merkel. Există şi alţi factori, mai puţin tangibili - şi anume personalitatea. Von der Leyen este cunoscută pentru faptul că lucrează într-un cerc restrâns şi acordă acces unor interlocutori selectaţi, dar nu este o persoană căreia îi place să se amestece. Merz, la rândul său, poate fi mai sociabil. „Dacă ziua a mers bine, lui Friedrich îi place să stea mai mult la bar seara, în timp ce ea, de obicei, rămâne singură”, a declarat o persoană care îi cunoaşte pe amândoi. Având în vedere că ascensiunea lui Merz este aproape sigură - sondajele arată că partidul său se menţine în fruntea clasamentului - ambele părţi au avut grijă să sublinieze compatibilitatea lor. „Acum am o relaţie foarte strânsă cu Ursula von der Leyen”, a declarat Merz recent într-un podcast Die Zeit. „Suntem, de asemenea, foarte des în dialog unul cu celălalt”, a dat el asigurări. Şi totuşi, ei par să aibă probleme de coordonare pentru a găsi timp pentru a se întâlni. Merz participă rar la reuniunea liderilor PPE de la Bruxelles, de exemplu, unde von der Leyen este o prezenţă obişnuită. Atunci când programează o întâlnire, deseori ceva nu merge bine. Când Merz a mers la Bruxelles în septembrie 2024, von der Leyen nu a avut timp să se întâlnească cu el. Câteva săptămâni mai târziu, au planificat o cină duminicală la Berlin, dar liderul CDU nu a ajuns la timp, iar întâlnirea s-a transformat într-un mic dejun rapid la sediul CDU în dimineaţa următoare, potrivit a două persoane care au cunoştinţă de întâlnire. Nimic nu surprinde mai bine dinamica emergentă dintre Merz şi von der Leyen decât o întâlnire a liderilor PPE la Berlin, la începutul acestui an, şi etapele premergătoare acesteia, mai scrie Politico. Într-o mişcare neortodoxă (resursele PPE nu sunt de obicei folosite pentru a promova candidaţii naţionali), liderul PPE, Manfred Weber, i-a invitat pe toţi liderii partidului la Berlin, într-o demonstraţie de forţă, pentru a susţine candidatura lui Merz în perioada 17-18 ianuarie. Atât pentru Merz, cât şi pentru Weber, cheia a fost să convingă liderii să semneze o declaraţie comună care să lege efectiv Comisia de politica lor. Von der Leyen a fost bolnavă timp de câteva săptămâni, fiind diagnosticată cu pneumonie severă. Dar boala ei nu a împiedicat pregătirea reuniunii PPE, Jacob Schrot, consilierul lui Merz, făcând deplasări la Bruxelles pentru a pune la punct declaraţia. Potrivit apropiaţilor lui Merz, aceste discuţii au fost „intensive” şi „foarte dificile”. „CDU a preluat controlul şi le-a reamintit tuturor cine este şeful”, a declarat un insider din cadrul PPE. Von der Leyen a ajuns să participe la reuniune în prima sa apariţie publică de când s-a îmbolnăvit. Călătoria la Berlin a avut loc chiar înainte de întoarcerea sa la Bruxelles, unde activităţile Comisiei au fost în mare parte suspendate. Conservatorii germani sunt acum dornici să minimalizeze orice fricţiune. În timp ce obiectivul lui Merz este prioritizarea industriei în detrimentul obiectivelor climatice, von der Leyen încearcă acum, de asemenea, să facă viaţa mai uşoară companiilor prin reducerea normelor ecologice pe care le-a introdus în primul său mandat. „Au avut loc alegeri, în cazul în care nu aţi observat. Alegătorii au acordat PPE mai multe voturi decât oricând înainte, aşa că, bineînţeles, există o schimbare de politică”, a declarat un conservator german atunci când a fost întrebat despre modul în care von der Leyen îşi destramă propria moştenire. Cu toate acestea, Techau a declarat că micile diferenţe ar putea duce la dezacorduri mai mari, în special cu privire la China, politica fiscală şi migraţie. „Ea este mai mult o euro-federală în măsura în care crede că (împrumutul comun pentru proiecte UE precum apărarea) este un instrument bun”, a spus el. „Merz este strict împotriva acestuia”, a adăugat Techau. Von der Leyen este, de asemenea, considerată mult mai strictă faţă de China decât Merz, care s-a opus deciziei sale de a impune tarife pentru vehiculele electrice chinezeşti. Deşi von der Leyen şi-a făcut o prioritate din combaterea migraţiei ilegale în ultimul an al primului său mandat, obiectivul său principal este în continuare să menţină deschise frontierele dintre ţările europene. „Pentru ea, idealul Schengen privind libera circulaţie şi lipsa controalelor la frontieră este foarte important. Dar pentru Merz, controalele la frontierele dintre ţări nu mai sunt deloc tabu. Aici văd eu cel mai mare conflict”, conchide expertul.