Crește tensiunea legată de imigrație în România, în contextul discursurilor extremiste
Update cu 4 zile în urmă
Timp de citire: 5 minute
Articol scris de: Elena Dumitrescu

Crește tensiunea legată de imigrație în România, în contextul discursurilor extremiste
Situația legată de migranți și de prezența lor în România devine tot mai controversată, pe fondul creșterii discursurilor extreme și a formelor unor violențe izbucnite pe străzi și la locurile de muncă. În contextul unei societăți deja tensionate, politicienii partidelor extremiste promovează tot mai des ideea că migranții ar putea să le ia locurile de muncă românilor sau chiar să îi înlocuiască complet.
Potrivit unor experți, această temă a migranților este folosită ca instrument de campanie electorală, în timp ce problema sectorului de muncă fără forță de muncă suficientă persistă de peste un deceniu. Adriana Iftime, vicepreședinta Patronatului Societăților din Construcții, notează că în ultimii zece ani, criza forței de muncă s-a acutizat, mai ales în construcții, unde au fost aduși în țară între 26.000 și 27.000 de străini, în special asiatici, pentru a acoperi deficitul, informează digi24.ro.
La nivel politic, în ultimul timp, lideri precum Dan Tănase din partidul AUR a făcut declarații dure, îndemnând românii să refuze comenzile dacă nu sunt pentru muncitori autohtoni și afirmând în Parlament că nu vrea să vadă “picior de azilant și refugiat în România”. Liderul AUR, George Simion, a inițiat un sondaj pe Facebook despre expulzarea cetățenilor pakistanezi, în timp ce senatorul Diana Sosoaca a declarat că înlocuirea planificată a populației românești cu alte etnii se desfășoară sub ochii noștri, citând „conflicte” ce ar putea apărea din cauza amestecului cultural, relatează sursa menționată.
Specialiști precum Cătălin Raiu, membru în Colegiul Director al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, spun că după anularea alegerilor prezidențiale din 2022, valul de extremism a crescut și că incitarea la ură pe social media devine aproape de necontrolat. El menționează că instituțiile statului trebuie să fie mai bine finanțate pentru a monitoriza aceste fenomene și pentru a putea interveni în timp util. Raiu subliniază că există o relativizare a activității organizațiilor care se ocupă cu drepturile omului, iar resursele alocate sunt insuficiente.
La nivel economic, anul 2022 a fost unul de creștere pentru numărul de muncitori străini aduși în România, acesta dublându-se față de anul anterior și fiind de până la de 10 ori mai mare comparativ cu perioada 2017-2018, notează digi24.ro. Reprezentanții din construcții și alte domenii afirmă că, deși costurile cu forța de muncă europene sau asiatice sunt mai mari, aceste cheltuieli sunt suportate de angajatori, iar diferența față de salariile românești nu este atât de mare, în condițiile în care muncitorii străini sunt tratați conform legislației locale.
Analiza situației indică faptul că discursurile extremiste și temele legate de migrație continuă să fie utilizate pentru a crea tensiuni și pentru a atrage capital de simbol pentru anumite formațiuni politice, în timp ce societatea se confruntă cu o problemă reală legată de deficitul de muncitori și de gestionarea unei migrări crescute în condiții legale și controlate.