Ucraina solicită arme și sprijin din partea NATO înainte de negocierile cu Rusia
Update cu 7 luni în urmă
Timp de citire: 6 minute
Articol scris de: Simona Stan

Ucraina solicită arme și sprijin din partea NATO înainte de negocierile cu Rusia
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că țara sa are nevoie urgentă de mai multe arme și de garanții de securitate din partea NATO înainte de a putea începe posibile negocieri cu Rusia, menite să pună capăt invaziei lansate de Moscova în 2022. Aceste declarații au fost făcute duminică, în urma unei întâlniri cu Kaja Kallas, noua șefă a diplomației europene, și cu Antonio Costa, președintele Consiliului European, care se află într-o vizită simbolică la Kiev, în prima zi a mandatului lor.
Vizita oficialilor europeni vine într-un moment în care tensiunile dintre Moscova și Occident sunt extrem de ridicate, având în vedere atacurile Ucrainei cu rachete de fabricație americană și britanică pe teritoriul Rusiei, precum și utilizarea de către Rusia a rachetelor hipersonice, care implică amenințări nucleare. Pe măsură ce presiunea de a începe negocierile cu Rusia crește, Zelenski a subliniat necesitatea de a avea un stoc suficient de arme cu rază lungă de acțiune și a cerut un avans în relația Ucrainei cu NATO.
"Invitarea Ucrainei de a adera la NATO este esențială pentru supraviețuirea noastră", a declarat Zelenski, în contextul în care Moscova a justificat invazia prin dorința de a împiedica apropierea dintre Kiev și Alianța Nord-Atlantică. "Numai atunci când vom avea toate aceste resurse și vom fi puternici, vom putea stabili agenda întâlnirii cu cei care ne atacă", a adăugat el.
Antonio Costa a afirmat că vizita sa la Kiev transmite un mesaj clar de solidaritate: "Suntem alături de Ucraina și vom continua să îi oferim tot sprijinul nostru." În același timp, noua echipă de conducere a Uniunii Europene intenționează să demonstreze un sprijin puternic pentru Ucraina, având în vedere retragerea forțelor ucrainene pe front și îngrijorările legate de o posibilă reducere a ajutoarelor americane, odată cu venirea la Casa Albă a președintelui Donald Trump.
Pe fondul acestor tensiuni, armata rusă a anunțat capturarea a două sate din estul Ucrainei, Illinka și Petrivka, ceea ce reflectă o accelerare a progreselor militare ruse în acea zonă. De asemenea, în ultimele săptămâni, Ucraina a fost tinta mai multor atacuri ce vizează infrastructura energetică, provocând întreruperi masive de curent electric în pragul iernii.
Kaja Kallas, fost prim-ministru al Estoniei și cunoscută pentru poziția sa fermă împotriva Rusiei, a declarat că "situația din Ucraina este foarte gravă, dar totodată are un cost foarte mare pentru Rusia." În acest context, Zelenski a cerut NATO să ofere protecție regiunilor încă controlate de Ucraina și a sugerat că ar fi dispus să reducă, pentru moment, eforturile de recuperare a teritoriilor ocupate de Rusia.
În execuția acestor planuri, președintele rus Vladimir Putin cere cedarea de către Ucraina a patru regiunii din sud și est, alături de Peninsula Crimeea, anexată în 2014. Kallas a subliniat că "cea mai puternică garanție a securității este apartenența la NATO", deși mulți diplomati occidentali afirmă că integrarea Ucrainei în Alianță este improbabilă în curând, din cauza temerilor de a fi atrase într-un conflict direct cu Rusia.
De asemenea, Kaja Kallas a sugerat că Uniunea Europeană nu ar trebui să excludă trimiterea de trupe europene în Ucraina pentru a sprijini o eventuală încetare a focului, accentuând necesitatea de a menține ambiguitatea strategică asupra acestui subiect. În opinia sa, țările membre trebuie să continue sprijinul pentru Ucraina, în ciuda dificultăților de a obține un consens cu privire la noi măsuri de ajutor.
În weekend, atacurile rusești au continuat, iar la Herson, în sudul Ucrainei, trei persoane au murit, iar alte 11 au fost rănite în urma exploziei unui microbuz.