POLITICO: Principalul obiectiv al lui Donald Trump de la summitul NATO. De ce Europa se va conforma 
Inapoi

POLITICO: Principalul obiectiv al lui Donald Trump de la summitul NATO. De ce Europa se va conforma 

Postat cu 5 ore în urmă

Update cu 4 ore în urmă

Timp de citire: 13 minute

Articol scris de: Simona Stan

Image Description
Externe
Preşedintele Donald Trump vrea un lucru important de la summitul NATO de săptămâna viitoare, iar liderii europeni sunt nerăbdători să i-l ofere, dar asta nu garantează că preşedintele va fi mulţumit, scrie POLITICO. Alianţa militară transatlantică formată din 32 de ţări se va angaja să crească dramatic cheltuielile pentru apărare la 5% din produsul intern brut - 3,5% pentru cheltuieli militare directe şi 1,5% pentru eforturi mai vag definite legate de apărare. Angajamentul, un moment decisiv ce ar putea reechilibra securitatea transatlantică, îi va permite lui Trump, care a cerut Europei să preia o parte mai mare din povara apărării proprii, să obţină o victorie semnificativă pe scena mondială. „Nu ar fi ajuns la 5% fără Trump. Aşadar, el consideră că este o victorie importantă, şi chiar aşa este”, a declarat un oficial al administraţiei, care a dorit să rămână anonim pentru a putea împărtăşi opiniile preşedintelui, citat de Politico.com. Trump intenţionează să ţină un discurs miercuri, la încheierea summitului, în care va anunţa noul angajament de cheltuieli şi rolul său catalizator. Dar victoria lui Trump nu îl va împiedica să exercite presiuni asupra ţărilor pentru a face mai mult şi mai repede, ceea ce s-ar putea dovedi dificil pentru unele dintre ţările alianţei. Spania, membrul NATO cu cea mai mică rată a cheltuielilor pentru apărare, solicită o derogare de la noul angajament şi există un dezacord general cu privire la data la care trebuie îndeplinit acest angajament de cheltuieli. „Ei se gândesc la un calendar care, sincer, este de zece ani”, a declarat Ivo Daalder, fost ambasador al SUA la NATO în timpul preşedinţiei lui Barack Obama. „Trump se gândeşte probabil la un calendar care să se încheie până la sfârşitul acestui deceniu, dacă nu mai devreme. Aici cred că (summitul) poate exploda”, a spus Daalder. În timp ce aliaţii sunt în dezacord cu privire la detaliile angajamentului de securitate, există un consens larg cu privire la importanţa primordială de a-l mulţumi pe Trump şi de a menţine un front unit la Haga, în contextul în care războiul Rusiei în Ucraina este departe de a se încheia, iar politica externă a Americii se concentrează din ce în ce mai mult pe Asia şi Orientul Mijlociu. În acest scop, organizatorii summitului au simplificat reuniunea, reducând durata acesteia de la două zile la 24 de ore şi concentrându-se aproape exclusiv pe angajamentul lui Trump, care a fost negociat în prealabil. „El trebuie să primească credit pentru cele 5% – de aceea organizăm summitul. Tot restul este simplificat pentru a minimiza riscurile”, a declarat un oficial european din domeniul apărării, care a dorit să rămână anonim. Întrebat, vineri, despre angajament, Trump şi-a exprimat sprijinul pentru aliaţii care cheltuiesc mai mult, dar a adăugat că obiectivul de 5% nu ar trebui să se aplice Statelor Unite, care se situează la 3,4%. Nu este clar dacă preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, invitat doar la cina de marţi de deschidere a summitului, va participa. De asemenea, nu va avea loc o reuniune a Consiliului NATO pentru Ucraina la Haga. Este o altă concesie făcută Statelor Unite, care, în ciuda insistenţelor unor aliaţi de a organiza o astfel de reuniune, nu au dorit să atragă atenţia asupra războiului pe care Trump nu a reuşit să îl rezolve, aşa cum promisese în campania electorală de anul trecut. Reducerea duratei summitului este, de asemenea, o modalitate pentru aliaţii NATO de a trece cu vederea diviziunea persistentă dintre ţări cu privire la un detaliu critic al angajamentului lor: cât de repede se aşteaptă să atingă noul nivel de cheltuieli. În timp ce SUA – şi ţările din estul Europei care au depăşit deja pragul de 3,5% – preferă un termen limită până în 2030, alte ţări, care se luptă să atingă noile obiective, doresc un termen până în 2032 sau 2035. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a propus anul 2032 drept compromis, dar, în contextul reacţiilor negative din partea mai multor ţări din ultimele zile, formularea finală a angajamentului ar putea acorda ţărilor până în 2035 pentru a atinge pragul de 5%, potrivit unui oficial european familiarizat cu negocierile private. „Pentru multe ţări, aceasta este întreaga problemă”, a declarat oficialul european din domeniul apărării. „Nu este atât de dificil să spui: «Da, vom face, vom fi de acord». Dar este foarte dificil să găseşti calea potrivită şi să găseşti efectiv bugetul pentru acea cale. De aceea nimeni, absolut nimeni nu mai vrea să vorbească despre asta”, a explicat el. Este posibil ca problema calendarului să nu fie rezolvată în timpul summitului, scrie POLITICO. „Prioritatea este să anunţăm succesul la Haga”, a declarat un alt oficial european, care a dorit să rămână anonim. „Perspectiva pe termen lung este mai puţin importantă”, a adăugat el. Oficialii NATO şi aliaţii europeni sunt hotărâţi să evite repetarea summitului din 2018 de la Bruxelles, pe care Trump l-a dat peste cap ameninţând că va retrage SUA din alianţă dacă alte ţări nu vor lua în serios atingerea pragului de 2% din PIB pentru cheltuielile militare, convenit cu patru ani mai devreme. Mai mult decât orice alt eveniment de atunci, invazia Rusiei în Ucraina din februarie 2022 a modificat calculele de apărare ale Europei, împingând mai multe ţări să atingă pragul de 2% şi determinând Suedia şi Finlanda, după decenii de neutralitate, să adere la alianţă. Cu războiul în desfăşurare şi Trump din nou la putere, angajamentele de creştere a cheltuielilor vizează cel puţin în aceeaşi măsură apărarea pe termen lung a Europei, cât şi satisfacerea imprevizibilului Trump. În discursul său de săptămâna aceasta de la Chatham House din Londra, Rutte a început să prezinte public noile obiective ale NATO în materie de capacităţi – cantitatea de echipament militar necesară pentru punerea în aplicare a unui plan de apărare împotriva unui potenţial atac rus – convenite de miniştrii apărării la începutul acestei luni. Alianţa, a spus Rutte, are nevoie de „o creştere cu 400% a apărării aeriene şi antirachetă, mii de vehicule blindate şi tancuri în plus, milioane de obuze de artilerie în plus, şi trebuie dublate capacităţile de sprijin, cum ar fi logistica, aprovizionarea, transportul şi asistenţa medicală”, a detaliat Rutte. În timp, acest lucru va duce la asumarea de către Europa a unei părţi mai mari din povara propriei sale apărări – şi la o influenţă mai mare în cadrul alianţei. „Acum aveţi o foaie de parcurs pentru europenizarea NATO pe care nu aţi avut-o niciodată şi care, în cele din urmă, va duce la o alianţă mai de succes”, a comentat Daalder. „Toată lumea vrea să meargă în această direcţie, atât SUA, cât şi europenii”, consideră fostul ambasador. Trump se plânge de mult timp că SUA suportă o parte prea mare din costurile apărării mondiale şi a presat nu doar statele membre NATO să-şi mărească bugetele de apărare. Administraţia exercită presiuni şi asupra Japoniei, un aliat non-NATO care urmăreşte un nou acord comercial cu Washingtonul, pentru a-şi majora semnificativ cheltuielile de apărare, Pentagonul descriind pragul de 5% ca un nou „standard global”. Este un standard pe care multe ţări ar putea avea dificultăţi în a-l atinge. Spania, situată departe de flancul estic al alianţei, a fost greu de convins, la fel ca şi alte ţări mai mici, precum Italia şi Belgia, care încă nu au atins nivelul de 2% adoptat de alianţă în 2014. Chiar şi Marea Britanie, una dintre cele mai mari puteri militare din Europa, s-a opus termenului limită de 2032. Prezentând un plan de creştere a cheltuielilor pentru apărare, premierul Keir Starmer a promis că Marea Britanie va ajunge la 2,5% până în 2027 şi şi-a exprimat încrederea că va atinge 3% până în 2034, cel târziu.
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail
Alte postari din Externe

Pagina de facebook

-
-

Recente din caras

-
-

11:39

Focar de pestă porcină la Berzovia. Autoritățile au instituit măsuri de urgență

Un focar de pestă porcină africană (PPA) a fost confirmat la o exploataţie de suine din localitatea Berzovia, autoritățile intervenind de urgență pentru a preveni extinderea bolii. Potrivit purtătorului de cuvânt al Instituției Prefectului Caraș-Severin, Mihaela Badea, la sediul instituției au fost convocate două ședințe extraordinare ale Centrului Local de Combatere a Bolilor la animale.
Image Description

09:52

Peste 300 de locuri de muncă vacante în Caraș-Severin! Care sunt cele mai căutate meserii?

Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă din Caraș-Severin anunță săptămâna aceasta 314 locuri de muncă vacante în județ.
Image Description

13:07

Incendiu de vegetație la Berzasca – Cozla: 70 de hectare afectate, intervenție susținută cu două elicoptere Black Hawk!

Este intervenție de amploare în județul Caraș-Severin în arealul Clisurii Dunării, zona Berzasca, la un incendiu de vegetație care a căpătat proporții în ultimele 48 de ore!
Image Description

13:04

Lucas Szava câștigă procesul cu liceul care i-a scăzut nota la purtare!

Un elev din Oțelu Roșu a câștigat în instanță procesul intentat liceului la care învață, după ce a fost sancționat pentru că și-a exprimat public opinia în calitate de președinte al Consiliului Județean al Elevilor Caraș-Severin.
Image Description

10:41

Lucrări pentru siguranța comunității, în zona Grădinari!

Lucrări importante pentru siguranța comunității sunt în desfășurare în zona Grădinari, unde SGA Caraș-Severin, prin Formația de lucru Oravița, intervine pe cursul de apă Barthes, afluent al râului Caraș.
Image Description

Recente din Romania

-
-

14:18

- Botosani - Doar șapte firme de servicii funerare din județul Botoșani sunt autorizate. Vezi care sunt acestea!

Doar șapte firme de servicii funerare din județul Botoșani sunt autorizate, potrivit unui studiu realizat în perioada aprilie – august 2024, de InfoCons, cu privire la prestatorii de servicii funerare care dețin autorizație emisă de către Direcțiile de Sănătate Publică Județene. La nivel național sunt 1083 de prestatori de servicii funerare care dețin autorizație emisă de către Direcțiile de Sănătate Publică Județene. Serviciile (obiectele de activitate) autorizate de către Direcțiile
Image Description

14:09

- Externe - Iranul avertizează că „nu mai există linii roșii” după atacul SUA. Cât de departe va merge riposta Teheranului

Iranul amenință cu represalii după atacul american asupra instalațiilor nucleare. Deși fusese avertizat și evacuase siturile vizate, regimul condus de ayatolahul Ali Khamenei transmite că „nu mai există linii roșii”. Riposta ar putea viza cei peste 40.000 de militari americani dislocați în Orientul Mijlociu, dar și interesele strategice ale SUA și Israelului din regiune. Tensiunile din Orientul Mijlociu ating un nou prag periculos după ce Iranul a reacționat dur la
Image Description

14:07

- Gorj - Apreciatul chirurg Leon Dănăilă a murit

Academicianul Leon Dănăilă a murit la vârsta de 91 de ani. Tristul anunț a fost făcut de profesorul Horațiu Moldovan. Leon Dănăilă a fost medic specialist neurochirurg la Institutul National de Neurologie si Boli Neurovasculare și membru titular al Academiei Române. De-a lungul anilor a efectuat peste 40.000 de operații pe creier. “Azi medicina si neurochirurgia a pierdut unul dintre cei mai reprezentativi specialisti: Acad Leon Danaila. Personlitate marcanta, domnia
Image Description

Reclame

-
-

Vremea

-
-
caras WEATHER

Schimb valutar

-
-

Autor știre

-
-
Cristina Preda

Redactie

-
-
Stiri de calitate din judetul caras
mail: office@AiPath.ro

Acasa Recente Radio Judete