Bruxelles-ul va cere statelor UE să reducă consumul de apă cu cel puțin 10% până în 2030, citează Digi24.ro. Potrivit Financial Times, această inițiativă vine într-un context dificil, în care blocul comunitar se confruntă cu secete mai lungi și mai frecvente. Planul, care urmează să fie prezentat luna viitoare și a fost consultat de Financial Times, reprezintă prima strategie oficială a Comisiei pentru stabilirea unui obiectiv clar referitor la eficiența utilizării apei. În acest sens, autoritățile europene sunt îngrijorate de scăderea rezervelor de apă subterană.

Bruxelles-ul va cere statelor UE să reducă consumul de apă cu cel puțin 10% până în 2030, citează Digi24.ro. Potrivit Financial Times, această inițiativă vine într-un context dificil, în care blocul comunitar se confruntă cu secete mai lungi și mai frecvente. Planul, care urmează să fie prezentat luna viitoare și a fost consultat de Financial Times, reprezintă prima strategie oficială a Comisiei pentru stabilirea unui obiectiv clar referitor la eficiența utilizării apei. În acest sens, autoritățile europene sunt îngrijorate de scăderea rezervelor de apă subterană.

„Trebuie să ne gândim la modul în care folosim apa mai eficient”, declară Jessika Roswall, comisarul european pentru mediu. „Chiar și atunci când facem un duș, trebuie să fim conștienți de consum.” În sudul Europei, restricțiile sezoniere privind utilizarea apei devin tot mai comune, printre măsuri numărându-se și interzicerea umplerii piscinelor. În Grecia, directorul companiei EYDAP, Haris Sachinis, avertizează că Atena ar putea fi lipsită de apă în următorii doi ani, dacă nu se iau măsuri urgente, iar condițiile hidrologice actuale rămân neschimbate.

Conform publicației, în Cipru, ministrul agriculturii Maria Panayiotou a afirmat că 2025 marchează al treilea an consecutiv de secetă, fiind „al optulea cel mai grav an pentru rezervele de apă” din ultimele cincizeci de ani. În Suedia, natala comisarului Roswall, în anumite regiuni, udarea grădinilor cu furtunul este deja interzisă. În Franța și Spania, a avut loc chiar și conflicte între fermieri și ecologisti în legătură cu drepturile de utilizare a apei și planurile de construire a barajelor.

Uniunea Europeană intenționează să crească reziliența continentului față de „stresul hidric”, o situație în care cererea de apă depășește oferta disponibilă. Planul prevede investiții în infrastructură, precum conducte, pompe sau stații de tratare, dar și combaterea pierderilor, întrucât aproximativ 25% din apa potabilă din UE se pierde prin scurgeri. În anumite țări, precum Bulgaria, pierderile pot ajunge chiar și la 60% anual. În plus, potrivit estimărilor Comisiei, anual este nevoie de 23 de miliarde de euro pentru modernizarea infrastructurii de apă, iar Banca Europeană de Investiții va sprijini un program de 15 miliarde de euro pentru perioadele 2025-2027, notează sursa.

Planul încurajează statele membre să stabilească propriile obiective naționale și să colecteze mai multe date în domenii critice, mai ales acolo unde aceste informații lipsesc. Reutilizarea apei rămâne la un nivel foarte scăzut, doar 2,4% din apa folosită în UE fiind recuperată pentru utilizări ulterioare. Totodată, se urmărește ca statele membre să investească în soluții durabile și inovative, iar pentru reducerea cu 10% nu va fi impusă o obligație fermă, dar Comisia va face presiuni pentru implementarea unor măsuri concrete. Potrivit Roswall, „Apa nu respectă granițele naționale. Trebuie să colaborăm”.

Băncilor și instituțiilor financiare încep să le fie din ce în ce mai clar riscurile economice ale lipsei de apă. Recent, Banca Centrală Europeană a avertizat că lipsa apei de suprafață poate pune în pericol aproape 15% din PIB-ul zonei euro. Chiar dacă ploile abundente din primăvara acestui an au reumplut anumite rezervoare din sudul Europei, oficialii și companiile continuă să fie îngrijorați de penurii de apă pe termen scurt, conchide Digi24.ro.