Mandate de arestare emise pentru premierul israelian Benjamin Netanyahu și alți lideri
Update cu 7 luni în urmă
Timp de citire: 5 minute
Articol scris de: Maria Simionescu
Mandate de arestare emise pentru premierul israelian Benjamin Netanyahu și alți lideri
Curtea Penală Internațională (CPI) a emis mandate de arestare pentru premierul israelian Benjamin Netanyahu, fostul său ministru al apărării, Yoav Gallant, și liderul Hamas Mohammed Deif, conform informațiilor publicate. Aceasta este prima dată când un lider dintr-un stat aliat Occidentului se confruntă cu o asemenea măsură.
CPI a anunțat că există "motive rezonabile" pentru a considera că Netanyahu și Gallant sunt responsabili penal pentru aplicarea infometării ca metodă de război și pentru crime împotriva umanității, incluzând acte de crimă și persecuție. Curtea Penală Internațională se concentrează pe investigații ale persoanelor, acționând în special atunci când există suspiciuni legate de crime precum genocid, crime de război sau crime împotriva umanității.
Din anul 2021, CPI a demarat investigații cu privire la posibile crime de război comise de Israel. De asemenea, sunt analizate și acțiunile luptătorilor Hamas, precum și violențele comise de coloniștii israelieni în Cisiordania ocupată. Aceste investigații se desfășoară pe fondul creșterii tensiunilor în conflictul dintre Israel și Hamas.
Ultimele violențe au avut loc pe 7 octombrie 2023, când membri ai organizației Hamas au atacat sudul Israelului, provocând moartea a aproximativ 1.200 de persoane și răpirea a peste 240 de oameni în Gaza. Hamas este considerată de multe țări occidentale, inclusiv de SUA și state membre ale Uniunii Europene, ca o organizație teroristă.
De regulă, CPI poate interveni doar în situațiile în care statele nu pot sau nu doresc să acționeze la nivel național. În contextul actual, războiul în curs face improbabilă deschiderea unor proceduri legale împotriva liderilor israelieni. Israelul nu recunoaște CPI, iar pentru ca instanța să poată acționa, fie țara de origine a suspectului trebuie să colaboreze cu CPI, fie țara în care a avut loc infracțiunea. Teritoriile palestiniene sunt semnatare ale Statutului de la Roma, dar Israel nu este.
Când niciuna dintre țările implicate nu recunoaște CPI, responsabilitatea de a solicita investigații revine Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite, așa cum s-a întâmplat în cazul Libiei și Sudanului.
Cu toate că un mandat de arestare nu echivalează cu o condamnare, el reprezintă o dovadă că CPI ia în serios acuzațiile aduse unei persoane. Conform site-ului oficial al CPI, judecătorii emit mandate de arestare pentru a asigura prezența persoanei la proces și pentru a proteja integritatea anchetei.
De menționat este că CPI nu dispune de forțe de poliție pentru a executa aceste mandate, ceea ce face improbabil ca oficiali israelieni să fie prezenți în fața judecătorilor de la Haga. Totuși, mandatul de arestare limitează semnificativ libertatea de mișcare a lui Netanyahu și a colaboratorilor săi, deoarece toate cele 124 de state semnatare ale tratatului CPI au obligația de a-i aresta și de a-i preda Curții.
Aceasta este o situație similară cu cea a președintelui rus Vladimir Putin, care a evitat să participe la majoritatea întâlnirilor internaționale de la emiterea mandatului de arestare pe numele său, ca urmare a acuzațiilor de răpire a copiilor ucraineni.
