Exerciții navale NATO în Marea Baltică, după tăierea cablurilor de comunicații
Update cu 7 luni în urmă
Timp de citire: 5 minute
Articol scris de: Simona Stan

Exerciții navale NATO în Marea Baltică, după tăierea cablurilor de comunicații
Pe data de 18 noiembrie, la scurt timp după ce două cabluri de comunicații au fost tăiate în Marea Baltică, 30 de vase ale NATO și 4.000 de militari au început unul dintre cele mai mari exerciții navale din Europa, anunță Reuters. Aceste exerciții, intitulate „Freezing Winds”, s-au desfășurat pe parcursul a 12 zile și fac parte din eforturile NATO de a spori protecția infrastructurii în această regiune, unde 15% din traficul maritim global își desfășoară activitatea și care devine tot mai vulnerabilă la atacuri.
Opt state membre NATO și Rusia au acces direct la Marea Baltică. Din 2022, anul invaziei Rusiei în Ucraina, au fost înregistrate cel puțin trei incidente de posibil sabotaj asupra cablurilor de telecomunicații și conductelor de gaz submarine în această zonă. „NATO își intensifică patrulele, iar aliații investesc în tehnologii inovatoare pentru protejarea acestor infrastructuri”, a declarat Arlo Abrahamson, purtător de cuvânt al Comandamentului maritim aliat NATO.
În a treia zi a exercițiilor, un incident a avut loc când comandantul naval german Beata Kroll a încercat să lanseze o dronă submarină de pe vasul Weilheim pentru a inspecta fundul mării, după o furtună. După o întârziere de 30 de minute, drona a înghețat și nu a mai putut funcționa.
Surse de securitate susțin că nava chineză Yi Peng 3, care a plecat din portul rus Ust-Luga pe 15 noiembrie, este responsabilă de tăierea celor două cabluri submarine în apele teritoriale suedeze în perioada 17-18 noiembrie, în timpul operațiunii de ancorare. Luni, nava se afla în apele economice daneze, fiind monitorizată de navele NATO, în timp ce Suedia a cerut navei chineze să revină în apele sale pentru o anchetă. Deși unii politicieni au acuzat-o de sabotaj, autoritățile nu au prezentat dovezi asupra implicării deliberate.
Guvernul chinez a declarat că este dispus să colaboreze la anchetă, iar Rusia a negat orice implicare în aceste incidente. Incidentul din acest an amintește de un alt caz de anul trecut, când nava chineză New Polar Bear a avariat două cabluri care conectau Estonia cu Finlanda și Suedia, precum și un gazoduct între Estonia și Finlanda. Atunci, Beijingul a promis sprijin în anchetă, dar nava nu a fost oprită, iar concluziile anchetei din partea autorităților finlandeze și estone încă nu au fost prezentate, la un an de la incident.
Avarierea cablurilor submarine nu este un fenomen nou; anual, aproximativ 150 de cabluri suferă incident pe plan global, conform Comitetului pentru protecția cablurilor internaționale din Regatul Unit. Cablurile de telecomunicații, echipamentele electrice și gazoductele din apele puțin adânci ale Marii Baltice sunt în mod special vulnerabile din cauza traficului maritim intens, potrivit unei firme americane de telecomunicații, TeleGeography. Dacă aceste incidente recente se vor dovedi a fi acte deliberate de sabotaj, ar marca o revenire la un tip de conflict nemaivăzut în ultimele decenii.