Europa se confruntă cu incertitudini majore după realegerea lui Donald Trump
Update cu 6 luni în urmă
Timp de citire: 5 minute
Articol scris de: Ion Ionescu

Europa se confruntă cu incertitudini majore după realegerea lui Donald Trump
Europa traversează perioade instabile, iar realegerea lui Donald Trump la președinția Statelor Unite a generat un nou val de incertitudine la nivel global. Aceasta vine în urma pandemiei de coronavirus și a conflictului din Ucraina, iar acum Europa se pregătește pentru o nouă etapă de instabilitate în urma politicilor administrației Trump 2.0, în special în ceea ce privește NATO și taxele vamale.
Analizele recente sugerează că ascensiunea Poloniei ca axă de putere în Uniunea Europeană este parțial rezultatul slăbiciunii tradiționale a alianței franco-germane, accentuată de invazia rusă în Ucraina. Odată cu schimbările politice din 2023 și revenirea lui Donald Tusk ca prim-ministru, Polonia își consolidează rolul pe scena europeană. Potrivit profesorului Desmond Dinan de la Universitatea George Mason, guvernul polonez investește eforturi semnificative în întărirea apărării estice a NATO și în sprijinirea Ucrainei, precum și în dezvoltarea de parteneriate strategice, inclusiv cu Suedia.
Ministrul polonez de externe, Radoslaw Sikorski, se dovedește a fi un diplomat versat, care își dorește menținerea unei relații strânse între Uniunea Europeană și SUA. Experiența sa anterioară în Statele Unite ar putea să-l ajute să tempereze eventualele excese ale administrației Trump 2.0, iar tranziția sa de la un eurosceptic moderat la un susținător activ al Uniunii Europene ar putea să îi câștige simpatia președintelui american.
În tot acest context, votanții de stânga se simt din ce în ce mai izolați. În Marea Britanie și SUA, fostele partide de centru-stânga exclud activiștii progresiști, ceea ce îi dezvăluie tot mai mult pe alegătorii tradiționali. În Marea Britanie, laburiștii propun politici anti-imigrație din ce în ce mai restricitive, iar popularitatea partidului este acum în scădere. În SUA, democrații se concentrează mai mult pe atragerea republicanilor anti-Trump decât pe problemele de inegalitate socială.
De asemenea, în Franța, șansele formării unei mari coaliții de stânga au fost zădărnicite de refuzul președintelui Emmanuel Macron de a numi un prim-ministru din această parte a spectrului politic, preferându-l pe Michel Barnier. Guvernul acestuia a eșuat, iar votanții de stânga își găsesc mai multe motive de optimism prin popularitatea președintei Mexicului, Claudia Sheinbaum, dar și prin recunoașterea de către Bernie Sanders a eșecurilor democraților de a înfrunta problemele economice.
Evoluția presei de stânga este, de asemenea, un aspect pozitiv remarcabil, extinzându-se de la alegerile din 2016, oferind o varietate de perspective și analize. O schiță de semnal pozitiv provine și din activitățile oligarhilor din Silicon Valley, care au, în general, posibilitatea de a influența agenda politică globală, tocmai în contextul revenirii lui Trump, ceea ce le permite să implementeze o viziune liberalistă în afacerile lor.
Pe scena internațională, întoarcerea lui Trump ar putea sprijini lideri implicați în conflicte, cum ar fi președintele rus Vladimir Putin și prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu. Se așteaptă ca Trump să își reducă sprijinul pentru Kiev, ceea ce ar putea schimba dinamica conflictului din Ucraina. În același timp, Netanyahu ar putea beneficia de un sprijin mai decis al Statelor Unite pentru acțiunile sale în Gaza.
Amploarea acestor evenimente este încă în evoluție, dar impactul lor asupra Europei și nu numai promite a fi considerabil.