Criza politică și financiară amenință Franța
Update cu 7 luni în urmă
Timp de citire: 5 minute
Articol scris de: Ion Ionescu

Criza politică și financiară amenință Franța
Franța se află într-o situație critică, cu o combinație de criză politică și financiară care ar putea avea consecințe devastatoare. Partidul de extremă-dreapta, Adunarea Națională (AN), condus de Marine Le Pen, amenință stabilitatea fragilei coaliții guvernamentale conduse de prim-ministrul Michel Barnier, în urma intențiilor acestuia de a reduce deficitul bugetar masiv al țării.
Dacă guvernul ar cădea, ceea ce ar putea avea loc în curând, situația ar putea afecta grav finanțele Franței și stabilitatea zonei euro. În luna iunie, președintele Emmanuel Macron a convocat alegeri anticipate, după ce Adunarea Națională a obținut un rezultat surprinzător de bun la alegerile europene. Ca rezultat al votului, Noul Front Popular, o alianță de stânga, a câștigat cele mai multe locuri în Parlament, dar nu a reușit să obțină majoritatea absolută, iar centriștii lui Macron au pierdut poziția de putere.
Macron nu a fost de acord să permită formarea unui guvern de stânga, argumentând că, fără o majoritate clară, acesta ar putea fi ușor răsturnat. De asemenea, președintele a dorit să protejeze reformele sale, în special schimbarea vârstei de pensionare, esențială pentru viabilitatea sistemului de pensii al Franței.
Lucrurile au escaladat când, la începutul lunii septembrie, Barnier a fost numit prim-ministru. Acesta a format un guvern cu suportul centriștilor și unor conservatori, în ciuda lipsei unei majorități absolute. Barnier s-a angajat să reducă deficitul bugetar, care a crescut la 5,5% din PIB în 2023, ceea ce a atras atenția Comisiei Europene și a început procedura de deficit excesiv pentru Franța.
Bugetul elaborat de Barnier, care prevede reduceri semnificative de cheltuieli și creșteri de taxe, ar putea scădea deficitul la 5% din PIB până în 2025. În timp ce propunerile au fost bine primite în Bruxelles, acestea au generat controverse acasă. Parlamentarii se află în continuare în discuții despre bugetul național, care trebuie adoptat până la sfârșitul anului. Le Pen a anunțat recent că AN va încerca să răstoarne guvernul în contextul actual.
Prim-ministrul ar putea folosi o portiță constituțională, articolul 49.3, pentru a adopta bugetul fără a trece prin votul Adunării Naționale. Însă, această manevră ar putea duce la o moțiune de cenzură din partea opoziției, care are deja planuri de a contesta guvernul, în special din partea Noului Front Popular.
Sondajele arată că majoritatea susținătorilor AN sprijină o astfel de acțiune, iar partidele din opoziție continuă să presioneze pentru eliminarea anumitor recomandări din buget. În cadrul negocierilor, Barnier a demonstrat că este dispus să renunțe la unele măsuri fiscale pentru a obține sprijin.
Tensiunile cresc pe fondul incertitudinii politice, iar dacă guvernul Barnier va supraviețui, președintele Macron va trebui să ia în considerare numirea unui nou prim-ministru pentru a naviga printr-un parlament fracturat. Criza de încredere afectează deja piețele financiare, iar riscurile financiare se agravează. Rata dobânzii pentru obligațiunile guvernamentale a crescut, iar Comisia Europeană îngrijorează că datoria și deficitul Franței vor continua să crească.
Considerentele interne și internaționale sugerează că Franța se îndreaptă spre o furtună perfectă, iar viitorul politic al țării depinde de modul în care va gestiona această criză complexă.