Cratere misterioase în Siberia: cercetătorii găsesc o nouă explicație
Update cu 8 luni în urmă
Timp de citire: 5 minute
Articol scris de: Maria Simionescu

Cratere misterioase în Siberia: cercetătorii găsesc o nouă explicație
Un fenomen ciudat a captat atenția oamenilor de știință în regiunea arctică a Rusiei, unde au apărut, în ultimul deceniu, peste 20 de cratere masive. Aceste gropi ajung la sute de metri lățime și se caracterizează prin adâncimi impresionante, dar natura lor rămânea un mister. Savanții au avansat acum o nouă teorie cu privire la originea lor, punând accent pe schimbările climatice și pe particularitățile geologice ale regiunii, informează CNN.
Cercetătorii au avut diverse teorii pentru explicația acestor cratere, incluzând chiar și posibile prăbușiri de meteoriți sau intervenții extraterestre. Totuși, o echipă de ingineri și fizicieni afirmă că au elucidat fenomenul. Studiul lor, publicat recent, sugerează că formarea craterelor este rezultatul unei combinații între gazele blocate în subteran și topirea permafrostului provocată de schimbările climatice.
Se știa că aceste cratere se formează atunci când gazele acumulate în tundră generează presiune, ajungând la un punct în care substanțele explodează, provocând formarea craterului. Ce rămâne a fi clarificat este sursa acestor gaze și modul în care se formează presiunea care le determină eliberarea. Oamenii de știință au ajuns la concluzia că explicația se leagă de stratul complex de permafrost și hidrati de metan din subteran.
În subsolul regiunii, există un amestec de sol, pietre și sedimente înghețate, suprapus de un strat de hidrati de metan. Între cele două straturi se întâlnesc pungi de apă sărată, care nu îngheață în mod normal. Pe măsură ce clima se încălzește, solul de la suprafață se topește, provocând scurgerea apei prin permafrost spre aceste pungi, ceea ce generează o presiune crescută. În lipsa unui spațiu suficient pentru a găzdui această apă, pungile se dilată, condiciónând apariția crăpăturilor în sol.
Aceste crăpături reduc abrupt presiunea din adâncuri, distrugând hidratii de metan și provocând o eliberare rapidă de gaze. Această dinamică între permafrostul în cădere și metan poate dura decenii înainte de a duce la o explozie. Oamenii de știință subliniază că dacă asemenea cratere s-ar forma în alte regiuni cu geologie diferită, ar putea apărea și alte mistere.
Deși nu toți colegii cercetătorilor sunt convinși că noua descoperire explică complet fenomenul, majoritatea agreează că schimbările climatice contribuie considerabil și că pot duce la creșterea numărului de explozii în viitor. Multe dintre craterel au apărut în ani cu veri extrem de călduroase, iar tendințele sugerează o intensificare a acestui fenomen pe măsură ce Arctică se încălzește.
În ciuda mărimii relativ restrânse a gazelor eliberate de fiecare crater, cercetătorii atrag atenția că aceste evenimente sunt indicii alarmante ale modificărilor rapide ale climei. Una dintre cercetătoare, Lauren Schurmeier, geofizician la Universitatea din Hawaii, a adus în discuție impactul asupra mediului: „Aceste cratere sunt dovezi că Arctică se schimbă.”
Deși craterel au apărut în zone izolate, există temeri din ce în ce mai mari că fenomenul ar putea afecta și regiunile locuite, inclusiv cele cu activități industriale legate de extracția de petrol și gaze. Ana Morgado, una dintre autoarele studiului, a atras atenția asupra rapidității cu care aceste schimbări au loc, afirmând că nu mai este o chestiune de mii de ani, ci se petrec în decenii.