Controalele la frontierele interne ale UE cresc, în ciuda pregătirilor României și Bulgariei pentru Schengen
Update cu 6 luni în urmă
Timp de citire: 6 minute
Articol scris de: Simona Stan

Controalele la frontierele interne ale UE cresc, în ciuda pregătirilor României și Bulgariei pentru Schengen
Tot mai multe țări membre ale Uniunii Europene reintroduc controale la frontierele interne, chiar dacă România și Bulgaria sunt pe cale să devină membre cu drepturi depline ale spațiului Schengen de la 1 ianuarie 2025, informează Deutsche Welle. Această situație ridică întrebări despre viitorul liberei circulații în Europa.
În luna iunie a anului 2025, satul Schengen din Luxemburg va fi locul unor festivități cu ocazia aniversării celor 40 de ani de la semnarea acordului care a deschis căile între țările Olandei, Belgiei, Luxemburgului, Franței și Germaniei. Acest acord a stat la baza creării Spațiului Schengen, care cuprinde acum 25 de țări din UE, dar și națiuni din afara blocului european, precum Norvegia, Elveția, Islanda și Liechtenstein. Comisia Europeană consideră că libertatea de circulație este una dintre „bijuteriile coroanei” integrării europene, dar recent, această bijuterie a început să își piardă din strălucire.
Criticile se intensifică din partea oficialilor luxemburghezi, în special din partea ministrului de interne, Leon Gloden, care a denunțat reîntoarcerea controalelor la frontieră din partea unor națiuni Schengen ca reacție la creșterea migrației. Într-o reuniune recentă, Gloden a subliniat că „Schengen este una dintre cele mai mari realizări ale UE” și că nu este acceptabil ca frontierele să fie reinstaurate mental în rândul populației.
Anul 2024 a marcat o creștere semnificativă a controalelor la frontierele interne, acestea fiind mai frecvente decât în orice alt moment de la înființarea Spațiului Schengen. Germania a reintrodus controale pentru toate frontierele terestre cu cei nouă vecini, pentru prima dată după aderarea sa la Schengen, iar controalele existente la frontiera sudică cu Austria datează din 2015, ca parte a eforturilor de a descuraja migrația pe ruta balcanică. Franța a aplicat, de asemenea, controale la frontieră din 2015, dar acestea au fost aplicate sporadic.
Controalele sunt în principal concentrate pe anumite sectoare ale frontierelor, iar persoanele fără documente valabile sau care se confruntă cu interdicții de intrare sunt respinse. În ciuda acestor măsuri, persoanele care solicită azil sunt admise temporar și duse în centre de primire, deoarece legislația UE îi protejează.
Recent, Olanda a reintrodus controale pentru călătorii din Germania și Belgia, chiar în timp ce miniștrii de interne ai UE au convenit asupra integrării României și Bulgariei în Schengen. Aceasta va însemna suspendarea controalelor la frontierele terestre cu aceste state.
Parlamentul European și Comisia Europeană subliniază că controalele sistematice ale identității la frontierele interne trebuie să fie „excepția absolută” și utilizate doar „ca ultimă soluție”. Totuși, fiecare stat membru are dreptul de a impune controale pentru maximum șase luni, cu posibilitatea de prelungire, ceea ce poate duce la prelungiri de până la trei ani în circumstanțe extreme.
Ministrul german de interne, Nancy Faeser, a anunțat că controalele vor continua pe o perioadă nedeterminată, până la scăderea semnificativă a numărului migranților. În ciuda importanței Spațiului Schengen pentru Germania, Faeser a declarat că este necesară o distribuție mai echitabilă a refugiaților în întreaga UE.
Există un dezacord asupra eficienței acestor controale, iar sindicatul poliției germane estimează că numărul real al intrărilor neautorizate este mai mic decât cel raportat de autorități. De asemenea, controalele sunt efectuate sporadic, din cauza rețelelor extinse de transport care leagă Germania de vecinii săi.
Noul comisar european pentru afaceri interne și migrație, Magnus Brunner, recunoaște provocările legate de controalele la frontieră și sugerează că este esențial să se îmbunătățească securitatea în Europa, respectând totodată reglementările legale. Rămâne incert dacă aceste probleme vor fi rezolvate până la aniversarea Acordului Schengen din 2025.