Confesiunea lui Radislav Krstic despre genocidul de la Srebrenita provoacă reacții mixte
Update cu 8 luni în urmă
Timp de citire: 5 minute
Articol scris de: Maria Simionescu

Confesiunea lui Radislav Krstic despre genocidul de la Srebrenita provoacă reacții mixte
Radislav Krstic, un general sârbo-bosniac condamnat de Tribunalul pentru Crime de Război de la Haga pentru rolul său în masacrul de la Srebrenita din 1995, a recunoscut recent că a "ajutat și a instigat la genocid". Această declarație a fost primită cu multă ezitare, având în vedere că alți criminali de război au făcut afirmații similare pentru a obține eliberarea anticipată din închisoare, informează The Guardian.
Supraviețuitorii și familiile celor peste 8.300 de persoane ucise în acest masacru au primit confesiunea lui Krstic cu neîncredere. Acesta a fost un comandant de corp de armată responsabil cu asaltul asupra enclavei musulmane Srebrenita și a supravegheat execuția bărbaților și băieților privați de libertate. Organizațiile "Mamele din Srebrenita" și "Asociatia Victimelor și Martorilor Genocidului" au sugerat că mărturisirea ar putea fi doar un truc menit să faciliteze eliberarea anticipată. Aceste grupuri au subliniat că mulți alți condamnați pentru crime de război au făcut declarații de acest fel, dar s-au răzgândit odată ce au fost eliberați.
"Comportamentul acesta continuă practica deja stabilită a criminalilor de război care încearcă să scape de pedeapsă prin orice metodă posibilă", au declarat cele două organizații într-un comunicat comun. Radislav Krstic a fost primul inculpat condamnat pentru genocid de către Tribunalul Penal Internațional pentru fosta Iugoslavie, el primind o pedeapsă de 46 de ani de închisoare. Confesiunea sa a fost formulată ca parte a unui apel pentru eliberare anticipată, după 26 de ani petrecuți în diverse penitenciare din Europa.
Într-o scrisoare de patru pagini, scrisă de mână și adresată președintelui unui mecanism juridic de la Haga, Krstic a declarat că susține o rezoluție adoptată de Adunarea Generală a ONU, care comemorează genocidul și stabilește ziua de 11 iulie drept o zi oficială de comemorare a victimelor. "Numele meu este menționat pentru că am ajutat și am instigat la genocid. Nu cer iertare, nu caut justificare; știu că nu voi primi niciodată înțelegere", a scris el.
Krstic, acum în vârstă de 76 de ani, a menționat că își amintește constant de victimele din Srebrenita, rugându-se pentru sufletele lor. El a adăugat că, în cazul în care va fi eliberat, ar dori să viziteze memorialul Srebrenita din satul Potocari, "pentru a se închina în fața victimelor și pentru a cere iertare".
Declarația lui Krstic a stârnit discuții intense în întreaga regiune a Balcanilor, în contextul în care Serbia și liderii sârbi din Bosnia contestă că incidentele de la Srebrenita constituie un genocid. Expertul în tribunalele pentru crime de război, Iva Vukusic, a declarat că este posibil ca generalul să fi acționat dintr-o frică de a muri în închisoare, dar că, în cazul în care sinceritatea este adevărată, ar fi un gest extraordinar să meargă la Potocari pentru a se închina victimelor.
Într-un sondaj recent realizat în Serbia, 82% dintre respondenți au spus că nu consideră Srebrenita un genocid, ceea ce sugerează că mărturisirea lui Krstic este puțin probabil să aibă un impact semnificativ asupra percepției publice. Grupurile de familii ale victimelor din Srebrenita au respins scrisoarea lui Krstic, catalogând-o ca fiind "o minciună" și solicitându-l să depună mărturie despre crimele și planurile de acoperire a dovadelor.