Conferința ONU pe teme climatice: 300 de miliarde de dolari anual pentru țările în dezvoltare
Update cu 7 luni în urmă
Timp de citire: 5 minute
Articol scris de: Simona Stan

Conferința ONU pe teme climatice: 300 de miliarde de dolari anual pentru țările în dezvoltare
Cea de-a 29-a Conferință a Organizației Națiunilor Unite dedicată schimbărilor climatice a luat o serie de decizii importante, printre care se numără angajamentul țărilor bogate de a finanța 300 de miliarde de dolari anual până în 2035. Această sumă va sprijini tranziția energetică și adaptarea la schimbările climatice în țările în curs de dezvoltare, conform unei rezumări publicate de agenția France Presse.
Acesta a fost unul dintre cele mai așteptate puncte ale summitului: câți bani vor oferi cele 23 de țări dezvoltate și Uniunea Europeană, recunoscute în 1992 ca având o responsabilitate istorică pentru schimbările climatice. Răspunsul acordului de la Baku este clar: „Cel puțin 300 de miliarde de dolari pe an de acum și până în 2035”. Acest nou obiectiv înlocuiește precedentul angajament de 100 de miliarde de dolari pe an, dar ONG-urile au criticat acest efort, considerându-l insuficient, având în vedere inflația globală.
Conform documentului, țările dezvoltate se vor afla în centrul eforturilor de atingere a acestei sume, dar sunt încurajate și alte națiuni să contribuie. Finanțarea va veni din fondurile publice ale țărilor bogate, completate de investitii private sau „surse alternative”, ce includ posibile taxe globale, încă în dezbatere.
Acordul stipulează că cele 300 de miliarde de dolari sunt de fapt o pârghie care va contribui la atingerea unui total de 1300 de miliarde de dolari pe an până în 2035 pentru țările în curs de dezvoltare. Această sumă reflectă nevoia de finanțare externă, estimată de experții ONU.
În discuții, țările occidentale au cerut extinderea listei națiunilor care ar trebui să contribuie la combaterea schimbărilor climatice, având în vedere că și Dumnezeu de dezvoltare, de exemplu, și-a crescut veniturile. Totuși, China a refuzat să se alăture acestui grup extins, marcând o limită clară.
De asemenea, acordul sugerează că și țările nedezvoltate pot oferi contribuții financiare, deși acestea vor rămâne opționale. O noutate a acestui pact este că sprijinul financiar din partea statelor nedezvoltate, prin bănci multilaterale de dezvoltare, va fi acceptat în calcularea obiectivului de 300 de miliarde de dolari.
Uniunea Europeană a salutat aceste progrese, deși, inițial, grupurile de țări cele mai puțin dezvoltate și micile state insulare au fost nevoite să-și adapteze cererile pentru a nu bloca acordul. În final, se preconizează ca finanțarea să se tripleze până în 2030 și să fie gestionată prin fonduri multilaterale.
În perspectiva viitoarelor întâlniri, se așteaptă ca un raport să fie pregătit pentru COP30 din Belem, Brazilia, în noiembrie 2025. Acest raport va analiza modalitățile de creștere a finanțării pentru climă, cu scopul de a crește donațiile, având în vedere că în prezent majoritatea fondurilor sunt obținute prin împrumuturi.
În ciuda acestor progrese, discuțiile despre o tranziție clară de la combustibili fosili au dispărut din textul final al acordului, fapt care a stârnit nemulțumiri în rândul negociatorilor europeni. Uniunea Europeană a solicitat de asemenea o monitorizare anuală a eforturilor de a renunța la petrol, gaz și cărbune, dar fără succes.