China nu se va angaja niciodată să renunţe la utilizarea forţei asupra Taiwanului, a declarat miercuri guvernul de la Beijing, după o nouă serie de jocuri de război şi o vizită a preşedintelui chinez Xi Jinping la locul unei înfrângeri celebre a forţelor taiwaneze. China, care consideră Taiwanul guvernat în mod democratic drept propriul său teritoriu, a organizat luni o zi de exerciţii la scară largă în jurul insulei, despre care a spus că au fost un avertisment faţă de „actele separatiste”, după discursul de săptămâna trecută al preşedintelui Taiwanului, Lai Ching-te, rostit de ziua naţională. „Suntem dispuşi să luptăm pentru perspectiva reunificării paşnice, cu cea mai mare sinceritate şi străduinţă”, a declarat Chen Binhua, purtătorul de cuvânt al Biroului chinez pentru relaţii cu Taiwanul, potrivit Reuters, preluată de Taiwan. „Dar nu ne vom angaja niciodată să renunţăm la utilizarea forţei”, a adăugat el. Aceasta ar viza, totuşi, interferenţa „forţelor externe” şi numărul foarte mic de separatişti din Taiwan, nu marea majoritate a poporului taiwanez, a punctat Chen. Taiwanul are relaţii strânse, deşi neoficiale, cu Statele Unite, un furnizor major de arme, şi cu alţi aliaţi ai săi. „Nu contează câte trupe are Taiwanul şi câte arme dobândeşte şi nu contează dacă forţele externe intervin sau nu, dacă îndrăzneşte să îşi asume riscuri, aceasta va duce la propria sa distrugere”, a mai spus oficialul chinez. „Acţiunile noastre pentru apărarea suveranităţii naţionale şi a integrităţii teritoriale nu vor înceta nicio clipă”, a insistat Chen Binhua. Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro Presa de stat chineză a relatat miercuri că preşedintele Xi Jinping a sosit cu o zi înainte pe insula Dongshan din provincia chineză Fujian, care este faţă în faţă cu Taiwanul şi unde, în 1953, China a respins o tentativă de invazie din partea armatei din Taiwan. Guvernul învins al Republicii Chineze a fugit în Taiwan în 1949, după ce a pierdut un război civil cu comuniştii lui Mao Zedong. Niciun armistiţiu sau tratat de pace nu a fost semnat vreodată. Xi s-a aflat pe insulă pentru a vedea de eforturile de revitalizare a zonelor rurale şi de „transmitere a genelor roşii şi consolidare a protecţiei patrimoniului cultural”, a scris oficiosul de limbă engleză People's Daily, făcând referire la culoarea Partidului Comunist. Guvernul Taiwanului respinge pretenţiile de suveranitate ale Chinei, afirmând că doar poporul insulei îşi poate decide viitorul. Miercuri, la Taipei, directorul general al Biroului naţional de securitate din Taiwan, Tsai Ming-yen, a declarat că exerciţiile Chinei s-au întors împotriva sa, având în vedere condamnarea internaţională pe care au generat-o, în special din partea Washingtonului. „Exerciţiul militar al comuniştilor chinezi a creat un efect negativ în sensul că a făcut ca comunitatea internaţională să sprijine mai mult Taiwanul”, a declarat el. Preşedintele Lai, în discursul său din 10 octombrie, a declarat că China nu are dreptul să reprezinte Taiwanul, dar că insula este dispusă să colaboreze cu guvernul de la Beijing pentru a combate provocări precum schimbările climatice, adoptând un ton atât ferm, cât şi conciliant, despre care oficialii taiwanezi au afirmat că a fost o dovadă de bunăvoinţă. Chen, purtătorul de cuvânt chinez, a declarat că Lai a rămas la „poziţia sa separatistă încăpăţânată”. „Nu a existat o bunăvoinţă de care să vorbim”, a declarat Chen. Lai a propus în mod repetat să poarte discuţii cu China, dar a fost refuzat. Luni, armata chineză a lăsat deschisă posibilitatea unor exerciţii suplimentare în jurul Taiwanului, în funcţie de nivelul „provocării”. Într-un raport către parlamentari, a cărui copie a fost văzută de Reuters, Ministerul Apărării din Taiwan a declarat că China încearcă să legitimeze utilizarea forţei împotriva Taiwanului, să submineze moralul militar şi să „epuizeze puterea de luptă a armatei”. „Ca răspuns la gravitatea ameninţării inamice, armata continuă să menţină un grad ridicat de vigilenţă şi să depună toate eforturile pentru a îmbunătăţi instruirea şi pregătirea”, se arată în document. În ultimii cinci ani, China a trimis aproape zilnic nave şi avioane de război în zona din jurul Taiwanului. Miercuri dimineaţă, în actualizarea sa zilnică a activităţilor chineze din ultimele 24 de ore, Ministerul Apărării din Taiwan a declarat că a detectat 22 de avioane militare chineze şi cinci nave militare în jurul Taiwanului.