Arestarea lui Pavel Durov, considerată de propaganda rusă o amenințare la adresa libertății de exprimare
Update cu 10 luni în urmă
Timp de citire: 4 minute
Articol scris de: Andrei Miroslavescu
Arestarea lui Pavel Durov, considerată de propaganda rusă o amenințare la adresa libertății de exprimare
Recent, arestarea lui Pavel Durov, fondatorul aplicației de mesagerie Telegram, în Franța a stârnit reacții puternice din partea oficialilor ruși și a propagandei. Aceștia își exprimă nemulțumirea, descriind detenția sa ca un atac asupra libertății de exprimare și făcând comparații cu romanul distopic "1984" al lui George Orwell. Totuși, acest entuziasm pentru Durov este surprinzător, având în vedere că, în trecut, aceleași voci care acum deplâng arestarea lui, au cerut de mai multe ori supunerea sau chiar blocarea platformei Telegram.
Conflictul dintre autoritățile ruse și Telegram a început în 2015, când deputatul Dumei de Stat, Alexander Ageev, a solicitat FSB să “limiteze accesul utilizatorilor ruși” la aplicație, susținând că este folosită de teroriști. În acea vreme, ministrul Comunicațiilor, Nikolai Nikiforov, a respins această idee, comparând-o cu interzicerea mașinilor Toyota în Rusia din cauza utilizării lor de către membri ai ISIS.
În 2017, autoritățile ruse au continuat presiunea, cerând înregistrarea aplicației în Rusia. Șeful Roskomnadzor, Alexander Zharov, i-a trimis lui Durov o scrisoare deschisă în care amenința cu blocarea mesagerului dacă solicitările nu erau respectate. Durov a răspuns că este imposibil să se combată terorismul prin blocări și că ar necesita restricționarea întregii rețele internet.
După refuzul lui Durov de a oferi cheile de criptare cerute de FSB, Tribunalul Meshchanski din Moscova a amendat Telegram cu 800.000 de ruble. Ulterior, Curtea Supremă a Federației Ruse a respins cererea de apel a companiei, iar în aprilie 2018, Roskomnadzor a început blocarea platformei. Această acțiune a dus la disfuncții în funcționarea altor servicii de mesagerie, dar Telegram a continuat să fie accesibil pentru majoritatea utilizatorilor.
Chiar și după un război legal în instanțe și plângeri depuse la CEDO, Telegram a reușit, în cele din urmă, să își reia activitatea după deblocarea în 2020. Oficialii ruși au început să recunoască dificultatea tehnică a blocării aplicației, iar Duma de Stat a propus stoparea restricțiilor.
Cu toate acestea, în 2024, Roskomnadzor a declarat că Telegram a eliminat peste 256.000 de mesaje cu conținut ilegal, având colaborare cu autoritățile. Recent, pe 21 august 2024, a avut loc un atac pe scară largă asupra unor aplicații precum Telegram și WhatsApp, pe care autoritățile l-au catalogat drept un atac DDoS, în contextul în care mulți experți suspectează că există o nouă tentativă de blocare a serviciului.
