Update 23 ore în urmă
Timp de citire: 3 minute
Articol scris de: Maria Simionescu
Transformarea Internetului, odată un simbol al libertății, în câmp de bătălie mediatică a devenit evidentă în România, unde manipularea și confuzia sunt prevalente, în special în ultimul an. Potrivit monitorulbt.ro, provocările sunt amplificate de un nivel scăzut de alfabetizare media și digitală, în ciuda unei conectivități ridicate.
Conform datelor INS, în 2025, 89,1% dintre gospodăriile din România aveau acces la internet. Totuși, indicele DESI arată că 72,3% din populație nu posedă competențe digitale de bază. În plus, România a obținut un scor de 32 de puncte din 100 la alfabetizarea media, ceea ce subliniază efectele negative ale lipsei de educație în acest domeniu.
De asemenea, raportul PISA 2022 indică faptul că 42% dintre elevi sunt analfabeți funcțional, iar Ministerul Educației evidențiază că 4 din 10 adulți se află în aceeași situație. Aceste realități contribuie la vulnerabilitatea populației în fața dezinformării online.
Analiza dfrlab.org din aprilie 2025 plasează România pe locul 13 în privința fluxului de știri false provenite din est. Deși instituțiile precum ANCOM, CNA și DNSC au rolul de a proteja populația, provocările sunt complexe și adesea persistente. Conturarea realității a fost influențată de ascensiunea „suveraniștilor”, exemplificată de cazul lui Călin Georgescu, care a câștigat popularitate în timpul campaniei electorale din 2024.
Odată cu anularea alegerilor prezidențiale de către CCR pe 6 decembrie 2024, manipularea și dezinformarea au crescut exponențial. Algoritmii rețelelor sociale, prin natura lor, au evaluat reacțiile utilizatorilor la anumite tipuri de știri, amplificând astfel mesajele controversate și polarizante, cum ar fi cele derivate din activitatea lui Ilie Bolojan.
Guvernul României a decis să actualizeze standardele de cost pentru serviciile sociale și să majoreze alocația zilnică de hrană. Aceste măsuri vor afecta direct beneficiarii înregistrați la DGASPC Caraș-Severin, cu implementare în anul 2026, după publicarea hotărârii în Monitorul Oficial.
Caraș-Severin, cu o rețea rutieră de 1.907 km, se află pe locul trei în țară ca mărime și gestionează a doua cea mai lungă rețea de drumuri naționale din România, având 565 km. Cu toate aceste date îmbucurătoare, județul înregistrează statistici îngrijorătoare în privința accidentelor rutiere, conform unui bilanț prezentat de Ciprian Lăzărescu, comisar șef al Inspectoratului Județean de Poliție Caraș-Severin.
Agenția pentru Dezvoltare Regională (ADR) Vest a deschis un nou apel de proiecte destinat transformării clădirilor degradate din Regiunea Vest în centre culturale moderne. Finanțările disponibile pot ajunge până la 25 de milioane de euro pentru fiecare proiect, oferind astfel o oportunitate semnificativă pentru dezvoltarea locală.
Un accident grav a avut loc astăzi pe Drumul European E70, în apropierea comunei Găvojdia, între Caransebeș și Reșița, soldându-se cu moartea a șapte persoane. Această tragedie evidențiază, din nou, fragilitatea vieții pe drumuri și responsabilitatea pe care fiecare conducător auto o are atunci când se află la volan.
