În perioada iulie – august 2025 Institutul Național de Sănătate Publică și Direcția de Sănătate Publică Dâmboviţa derulează campania de informare, educare și conștientizare dedicată promovării sănătăţii reproducerii. Campania urmărește: -creșterea nivelului de informare și susținerea deciziilor responsabile privind sănătatea sexuală și reproductivă, în special în rândul tinerilor, prin promovarea comportamentelor preventive, utilizarea metodelor contraceptive moderne și accesarea serviciilor de planificare familială, în vederea evitării infecțiilor cu transmitere sexuală și a sarcinilor nedorite; -creșterea gradului de informare și conștientizare a femeilor însărcinate și a celor care doresc să devină mame cu privire la importanța consultului medical/ginecologic și a îngrijirilor prenatale, precum și asupra aspectelor care contribuie la o sarcină fără risc și o naștere în condiții de siguranță. În România s-au înregistrat progrese semnificative în ceea ce privește utilizarea contracepției moderne în vederea prevenirii sarcinilor nedorite și a infecțiilor cu transmitere sexuală, dar persistă în continuare disparități importante în accesul la metode contraceptive și la servicii de planificare familială, în special în rândul tinerilor, al femeilor din mediul rural și al celor din grupuri vulnerabile/dezavantajate. Lipsa de informare, stigmatizarea și barierele culturale sau economice contribuie la menținerea unor rate ridicate ale sarcinilor nedorite și ale infecțiilor cu transmitere sexuală. O problemă de importanță majoră în domeniul sănătății reproducerii o reprezintă sarcinile în rândul adolescentelor, care implică riscuri crescute atât pentru sănătatea mamelor tinere, cât și pentru cea a nou-născuților. Acestea sunt asociate frecvent cu complicații precum eclampsia, infecțiile postpartum și nașterea prematură, iar la nivel global, complicațiile din timpul sarcinii și nașterii constituie principala cauză de deces în rândul fetelor cu vârsta între 10 și 19 ani, conform Organizației Mondiale a Sănătății. Pe lângă impactul medical, nașterea la vârste fragede are consecințe sociale majore, precum abandonul școlar, limitarea oportunităților educaționale și profesionale, precum și dificultăți economice și psiho-emoționale. În România, datele recente arată o prevalență îngrijorătoare a acestui fenomen: din cele 155.418 nașteri înregistrate în anul 2023, un număr de 14.365 (reprezentând 9,1%) au fost înregistrate în grupa de vârstă 12–19 ani – ceea ce înseamnă că 1 din 9 nașteri a avut loc la o adolescentă. Dintre acestea, 629 de nașteri au fost înregistrate la adolescente sub 15 ani, iar 13.736 la adolescente cu vârste între 15 și 19 ani (sursa: INS, 2024). La nivel european, potrivit Eurostat, 1 din 8 copii născuți de mame sub 20 de ani provin din Bulgaria și România – 12,5% în Bulgaria și 12,1% în România din totalul primilor copii născuți. Aceste date subliniază necesitatea unor măsuri urgente și coerente privind educația sexuală, accesul echitabil la servicii de sănătate reproductivă și implementarea unor politici eficiente pentru prevenirea sarcinilor în rândul adolescentelor.