În scopul asigurării unei baze financiare stabile pentru viitorul României, au fost implementate noi măsuri, care includ atât creșteri de taxe și impozite pentru companii, cât și o reformă a aparatului bugetar. Aceste schimbări au fost anunțate în toamna anului trecut de către guvernul condus de Marcel Ciolacu și au fost sărbătorite ca o reușită patriotică de către oficialii europeni și delegația FMI. Concret, reforma implică reducerea numărului de angajați din sectorul public, reorganizarea unor instituții și simplificarea proceselor administrative. Potrivit declarațiilor guvernului, aceste măsuri vor duce la economii semnificative și la o mai bună gestionare a banilor publici. Însă aceste schimbări au stârnit și critici, unii sociologi și politicieni considerând că reforma aparatului bugetar va avea un impact negativ asupra serviciilor publice și calității vieții cetățenilor. De asemenea, măsurile au fost criticate pentru lipsa de transparență și pentru faptul că nu au fost supuse unor dezbateri ample în societate. În contextul pandemiei de COVID-19, care a adus o scădere a veniturilor și o creștere a cheltuielilor pentru guvern, introducerea unor noi taxe și impozite pentru companii a fost considerată necesară pentru a acoperi găurile din buget. Printre acestea se numără creșterea impozitului pe profit și a accizelor la unele produse. Ministerul Finanțelor a precizat că aceste măsuri vor duce la o colectare mai eficientă a veniturilor și vor contribui la îmbunătățirea situației financiare a țării, dar mai multe asociații și organizații de business au avertizat că încărcarea suplimentară cu taxe și impozite va afecta negativ mediul de afaceri din România și va descuraja investițiile străine. În prezent, noile măsuri introduse de guvern se află în dezbatere publică și urmează să fie adoptate de către Parlament. Este de așteptat ca aceste schimbări să aibă un impact semnificativ asupra economiei și vieții cetățenilor României în viitorul apropiat.