La o sută treizeci de ani de la decretarea sa, ziua de 1 Mai continuă să fie un moment important pentru mişcarea muncitorească internaţională. Această zi este dedicată celor care luptă pentru drepturile lucrătorilor şi este marcată prin manifestaţii, adunări şi discursuri.
Potrivit istoricilor, în anul 1886, muncitorii din Chicago au organizat o grevă generală pentru a cere ore de muncă mai scurte şi o zi de lucru de opt ore. După câteva zile de proteste, violenţe au izbucnit între manifestanţi şi forţele de ordine, soldându-se cu mai mulţi morţi şi răniţi. Pentru a comemora aceste sacrificii, Congresul Internaţionalei Socialiste a decretat ziua de 1 Mai ca Ziua Internaţională a Muncii.
De atunci, 1 Mai a devenit un simbol al luptei muncitorilor pentru condiţii de muncă mai bune şi drepturi mai egale. În majoritatea ţărilor, această zi este sărbătorită prin demonstraţii şi adunări, unde se aduc în discuţie problemele actuale ale lucrătorilor şi se încurajează solidaritatea şi unitatea în mişcarea muncitorească.
În România, ziua de 1 Mai este una dintre cele mai importante sărbători ale muncii şi este marcată prin evenimente şi parade organizate în principalele oraşe. Cu toate acestea, anul acesta, în contextul pandemiei de COVID-19, manifestaţiile tradiţionale au fost restricţionate sau anulate, iar lucrătorii au fost sfătuiţi să sărbătorească în siguranţă, acasă.
Cu toate acestea, Ziua Internaţională a Muncii nu trebuie să fie trecută cu vederea, deoarece este un moment important pentru a reflecta asupra progreselor făcute în privinţa drepturilor lucrătorilor şi pentru a identifica ce mai trebuie făcut pentru a asigura condiţii de muncă decente pentru toţi. Ziua de 1 Mai reprezintă nu doar o sărbătoare, ci şi o oportunitate de a continua lupta pentru o lume mai justă şi egală pentru toţi lucrătorii.
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail
